Un comentariu scris de către domnul inginer Liviu Ghigeanu, referitor la un anume aspect din articolul meu ” Despre Parlament, Guvern și Șefia statului”, îmi aduce aminte de o altă întâmplare istorică , oarecum asemănătoare cu cea petrecută la 2 mai 1864 în Principatele Unite.
Aceasta s-a întâmplat la 18 Brumaire, anul VIII, respectiv la 9/10 noiembrie 1799 , evident în Franța republicană. Atunci generalul Bonaparte a curmat eficient și brutal tot ce se petrecuse de la Căderea Bastiliei, punând capăt Revoluției Franceze și deschizând drum spre un IMPERIU ! Amănuntele și detaliile istorice sunt arhi- cunoscute și arhi-publicate. În rezumat, domnul general, însoțit de niște grenadieri, care, ulterior au devenit celebrii bombănitori din ”Vechea Gardă”, a intrat peste” cei 500”, adică un fel de parlament ad-hoc, și a operat, cu mână forte, arestări spectaculoase. Franța era în colaps economic iar viața politică era agitată peste măsură aflată sub spectrul unei revoluții jacobine. Așa încât desființarea Directoratului și creerea Consulatului, coroborat cu un șir de mari victorii pe câmpurile de lupte, victorii care au înviorat, prin prada de război, bugetul națiunii, a fost agreată de popor. Finalul acestei lupte politice a fost încoronarea de la 2 decembrie 1804 a lui Bonaparte care a devenit astfel NAPOLEON iar Franța IMPERIU ! Nu a existat în toată istoria acestui stat o perioadă mai glorioasă. A fost apogeul!
Ei bine, trecând și peste această sumară excursie istorică, luând în seamă și precedentul lui Cuza, de la 2 Mai 1864, rămâne de discutat dacă în prezent, în această Românie sfâșiată de crunte lupte politice intestine, afectată grav de prezența unui inedit război bacteoriologic mondial, ale cărui consecințe sunt prezumate a fi grave, cu o economie bolnavă și ea , Românie confruntată și cu unele pericole latente decurgând din jocul marilor puteri mondiale , ar fi oportună, deci, existența unei acțiuni de natura celor comentate mai sus. Istoria este supusă legilor universale. Ce a fost, va fi, ce va fi, a fost ! Totul se repetă, în evoluție și în spirală. Acum condițiile par a fi asemănătoare. Mai ar trebui să apară un personaj providențial. Împăratul se zice că era ” mic de stat dar mare în fapte” . Președintele se pare că ar fi…”din contra” ! Hai noroc, pe chestia asta!
gagiulescu 