„E toamnă iar, şuieră vântul hoinar….”
Cânt din demult…..Nu mai pot să-l ascult…
Nu mai pot, ca atunci, să mai umblu prin lunci,
Să înec nostalgii în visări argintii.
Când anume dileme, aparente probleme,
Nu-mi păreau simple mofturi, ci gânduri cu rosturi…
Viaţa mi-a tot dat….mi-a dat şi mi-a luat…
Am trăit din plin , după al meu destin.
Am ajuns la un mal , malul cel final.
Voi intra în Mare……..mare însingurare…
A plouat mărunt şi a plouat tăcut…..
Vântul bate rece…..viaţa mea se trece…
Cântul din demult…nu mai vreau s-ascult !!